It ends with us, tradusă în limba română Totul se termină cu noi, este cartea scrisă de Colleen Hoover care a luat booktokul pe sus și a devenit una dintre cele mai populare cărți contemporane. Am citit cartea, am văzut filmul, așa că deschid seria de Carte vs Film cu acest titlu, în care povestesc diferențele dintre carte și film și cum a fost adaptată povestea pentru cinema.

În ultimii ani, o mulțime de romane au fost adaptate pentru marele ecran, iar fanii literaturii sunt adesea curioși să vadă cum poveștile lor preferate prind viață în film. Atunci când o carte are parte de un asemenea hype în online, este clar din punct de vedere business că trebuie să există și o variantă de film.

Autoarea și cartea

Colleen Hoover, autoarea bestsellerului „Totul se termină cu noi”, s-a născut în Texas în 1979. Ea a devenit un fenomen literar, cucerind inimile cititorilor din întreaga lume cu romanele sale emoționante și complexe.

„Totul se termină cu noi”, publicat în 2016, este povestea captivantă a Liliei Bloom și a relației ei complicate cu Ryle Kincaid. Cartea abordează teme dificile precum violența domestică și trauma, oferind totodată o perspectivă profundă asupra iubirii, puterii și vindecării. Povestea o urmărește pe Lily în timp ce încearcă să își găsească puterea interioară pentru a ieși dintr-un ciclu al violenței și a-și construi o viață mai bună.

Romanul a devenit rapid un bestseller internațional, câștigând Goodreads Choice Award pentru cea mai bună carte de ficțiune în 2016.

Filmul

În 2023, cartea a fost adaptată într-un lungmetraj regizat de Justin Baldoni. Filmul îi are în rolurile principale pe Blake Lively ca Lily Bloom, Justin Baldoni ca Ryle Kincaid și Brandon Sklenar ca Atlas. Eu una am fost entuziasmată să o văd pe Blake Lively în acest rol, deși știu că pe internet prezența ei a fost destul de criticată.

Adaptarea cinematografică a încercat să capteze esența cărții, aducând la viață personajele complexe și povestea emoționantă care a captivat milioane de cititori. Sigur că a trecut mai repede prin poveste. Ba chiar unele momente au fost lăsate deoparte: zecile de mențiuni ale jurnalului (ceea ce nu mă deranjează), magnetul de frigider din Boston sau întâlnirea cu prietenii lui Atlas.

Ce mi s-a mai părut ușor ciudat este că versiunea adolescentă a lui Lily (jucată de Isabela Ferrer) avea aproape aceeași voce precum Lily-adultă.

M-am bucurat să văd filmul în ziua de lansare, la Cinemacity Afi Cotroceni, și că a fost creat un cadru special pentru această poveste.

Carte vs Film

Atunci când comparăm cartea cu filmul, trebuie să ținem cont de faptul că fiecare dintre acestea are propriile sale puncte forte. Cartea oferă o introspecție profundă în gândurile și sentimentele lui Lily, iar acest aspect este dificil de redat complet într-un film, unde timpul este limitat și unde povestea trebuie să fie prezentată într-un ritm mai alert. Detaliile subtile și momentele de reflecție ale personajelor din carte sunt adesea reduse sau omise în film pentru a se încadra în durata unei proiecții obișnuite.

  1. Profunzimea personajelor: Cartea oferă o perspectivă mai detaliată asupra gândurilor și sentimentelor personajelor, în special ale lui Lily. Filmul, deși bine interpretat, are limitări în explorarea interioară a personajelor. Blake Lively a reușit să ofere o versiune foarte reală a lui Lily și trebuie apreciată pentru asta.
  2. Cronologie: Romanul folosește flashback-uri extensive prin acel jurnal în care adolescenta îi scria scrisori lui Ellen. Pentru a explora trecutul lui Lily, în timp ce filmul comprimă aceste elemente și vedem jurnalul doar puțin, la început.
  3. Impactul emoțional: A fost mult mai redus. O dată că natural prin lectură și timp petrecut singură cu cartea am parte de o conexiune directă, însă și pentru că scenele mai violente nu sunt chiar atât de violente.
  4. Vizualizare vs. imaginație: Filmul oferă o reprezentare vizuală concretă a personajelor și scenelor, însă mult mai cuminte, hallmark/diva-like.
  5. Teme abordate: Deși filmul acoperă temele principale ale cărții, romanul are mai mult spațiu pentru a explora nuanțele relațiilor toxice și procesul de vindecare. Mai ales asupra personajelor din jur, care le susțin pe cele principale.

Pentru cei care au citit cartea, filmul poate fi o completare interesantă, dar nu neapărat un substitut. Cartea oferă o experiență mai profundă și mai personală, în timp ce filmul aduce povestea la viață într-un mod tangibil și accesibil. Indiferent de preferințe, ambele forme de exprimare au meritele lor și contribuie la succesul poveștii lui Colleen Hoover.

În concluzie, fie că alegeți să citiți cartea sau să urmăriți filmul, „Totul se termină cu noi” rămâne o poveste puternică și emoționantă despre dragoste, durere și supraviețuire.